Așezare

Azuga (cunoscută în trecut cu numele Între Prahove) este o așezare urbană, aflată în nordul județului Prahova, în regiunea Muntenia din România. Este o stațiune climaterică și turistică importantă, fiind renumită îndeosebi ca stațiune turistică pentru sporturile de iarnă.

Orașul se situează în Valea Prahovei, la altitudinea de 987 m, la confluența cu râul Azuga, la poalele Munților Bucegi și Munților Baiului, în vecinătatea culmilor Sorica și Cazacu. Coordonatele geografice sunt 45 grade 37’ latitudine nordică şi 25 grade 33’ longitudine estică.

Este o localitate tipică de munte; teritoriul său administrativ de 8.304 ha se suprapune atât Munţilor Clăbucetele Predealului (N-V) cât şi Munţilor Gârbovei (S-E), oraşul propriu – zis,  desfăşurându-se în lungul văii Azuga, pe direcţie E-V, pe cca 3 km până la confluenţa cu Prahova.

Se învecinează la nord cu jud. Braşov, la sud - vest cu oraşul Buşteni, iar la sud - est se află comuna Valea Doftanei.

Relief

Relieful specific este datorat alcătuirii geologice şi acţiunii factorilor exogeni; din punct de vedere geomorfologic se distinge un nivel al culmilor şi un nivel al văilor. Relieful major este reprezentat de culmile Munților Bucegi și Munților Baiului; cu toată diferenţa altitudinală, au multe asemănări fizionomice. Munţii Clăbucetele Predealului, înconjuraţi de masive mai înalte ( Postăvarul, Piatra Mare şi Gârbovei, care au peste 1800 – 1900 m şi Bucegii care ating 2505 m în Vf. Omu ), se înfăţişează ca o arie coborâtă, ale cărei altitudini scad treptat, de la E – V. Între Prahova şi Azuga se află un sector mai compact de 1400 – 1500 m ( Clăbucet Plecare 1451 m, Clăbucetul Taurului 1519 m, Clăbucetul Azugii 1586 m ), cu pante a căror topografie şi înclinare este de 12 – 24 grade şi 24 – 32 grade. La vest de Azuga, altitudinile sunt mai scăzute 1300 – 1400 m ( Vf. Grecului are spre exemplu 1432 m ) iar pantele sunt de 6 – 12 grade şi 12 – 24 grade. Munţii Gârbovei din sud şi est sunt mai proeminenţi ( Vf. Cazacu 1753 m, Vf. Urechea 1715 m, Vf. Stevia 1901 m ).

Reţeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică este reprezentată de râul Prahova şi pârâul Azuga. Există de asemenea o serie de pârâuri, colectate de Azuga: Valea Urechea, Valea Sitei, Valea Glodului, Valea Căşăriei, Valea Mărului, Limbăşel.

Vegetaţia

Vegetaţia specifică aparţine celor două zone cunoscute în aria montană, respectiv zona forestieră şi zona alpină. Vegetaţia forestieră aparţine subzonei fagului şi subzonei molidişului şi se intinde cam până la 1400 - 1500 m altitudine. În subzona fagului pădurile sunt formate din amestec de fag cu brad dar şi cu molid. În enclavele de amestec se mai intâlnesc şi alte specii ca: paltin, ulm, artar, frasin, plop tremurător şi zada. La partea superioară a fagului se dezvoltă pe o fâşie relativ îngustă de numai 200 – 250 m ( 1400 – 1600/1650 m ), subzona molidişurilor. Pădurile de molid sunt relativ compacte. Zona alpină se dezvoltă dincolo de limita superioară a pădurii de la 1600/1650 m altitudine în sus până la cele mai mari înălţimi, cu tufişuri de ienupăr, anin, ţepoşică. Sunt frecvente fâneţele şi păşunile alpine. Ca plantă lemnoasă cultivată de către locuitori  găsim mărul, care rodeşte, însă fructele nu se coc suficient. Se mai găsesc arbuşti fructiferi ca: zmeur, păducel, scoruşul de munte, coacăz, soc, călin, etc. Dintre plantele cultivate care cresc bine amintim cartoful, varza albă, conopida, morcovul, fasolea, păstârnacul, pătrunjelul, mărarul, tarhonul.

În vegetaţia minoră cea de primăvară care-şi grăbeşte ciclul evolutiv până la înfrunzirea fagilor se găsesc numeroase plante ierboase ca: ghiocei, viorele, măseaua ciutei, spanz. Dintre Lyropodiaceae: brădişorul, coada calului, feriga de piatră, feriga obişnuită. Dintre gramineae: coada vulpii, iarba capului, panis, firuţa şi obsiga. Ca plante medicinale întâlnim: sunătoare, chimion, mentă, afin, ciuboţica cucului.

Fauna

Fauna este bogată şi variată din punct de vedere al efectivelor. Sunt de remarcat exemplare de cerb carpatin, căprior, urs, mistreţ, lup, vulpe, jder, bursuc, dihor, vidră, iepure, râs, cocoş de munte. În făgetele din zonele mai înalte găsesc cele mai bune condiţii de viaţă mamifere rozătoare precum soareci şi veveriţe.

Ca animale domestice putem găsi: vaci, boi, cai, oi, capre, porci. Fauna piscicolă este reprezentată de păstrăv ( Salma trutta faria ) şi zglavoaca (  Cattus gabia ) dacă ne referim la pâraiele şi râurile de munte. Menţionăm existenţa pe Valea Azugii a unei importante păstrăvării.